Dictionar

celenterate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coelentérés)

1. încrengătură de animale inferioare acvatice, cu corpul în formă de sac cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule.
 

actinie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinie)

1. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare.
 

actinozoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinozoaires)

1. pl. clasă de celenterate marine cu simetrie radială.
 

antozoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthozoaires)

1. pl. clasă de celenterate marine, sedentare, cu aspect de floare, reprezentată prin: polipi; coralieri.
 

celom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coelome)

1. cavitate în interiorul corpului animalelor cu mezoderm (spongieri, celenterate), în care se găsesc organele.
 

cnidoblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cnidoblaste)

1. celulă urticantă a unor specii de celenterate.
 

coralier, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m. pl.  
Etimologie: (fr. coralliaire/s/)

1. I. referitor la coralieri; care are caracterul coralierilor; format din corali; coralian.
2. barieră ~ă = colonii de corali care despart porțiuni de mări sau oceane.
3. II. (zool.) clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare.