compoziție
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. composition, lat. compostio)
Etimologie: (fr. composition, lat. compostio)
1. totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate, o substanță, un corp etc.; structură.
2. compus; amestec.
3. operă artistică, muzicală.
4. mod de organizare a elementelor componente ale unei opere literare.
5. studiul regulilor de compunere a unei bucăți muzicale; arta de a compune muzică potrivit anumitor reguli.
6. mod în care a fost compusă o bucată muzicală.
7. ordonare, dispunere a elementelor unei picturi, ale unui tablou.
8. (fot.) aranjament artistic și rațional al unei imagini.
9. gen de pictură care reprezintă personaje în acțiune.
10. tip de interpretare a unui rol de către un actor.
11. compunere (4).
12. aliaj de plumb cu cositor, pentru lipituri moi.
13. formă de tipar constituită din elementele ei componente.