OK
X
hidos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. hideux)
1.
foarte
urât;
dezgustător,
oribil,
monstruos.
hidoșenie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (hidos + -enie)
1.
faptul
de
a
fi
hidos;
urâțenie
foarte
mare,
sluțenie.
2.
ființă
hidoasă;
monstruozitate.
monstruos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. monstrueux, lat. monstruosus)
1.
hidos,
pocit;
anormal.
2.
rău,
oribil,
îngrozitor.
3.
uriaș,
colosal.
hidoșenie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (hidos + -enie)
1.
faptul
de
a
fi
hidos;
urâțenie
foarte
mare,
sluțenie.
2.
ființă
hidoasă;
monstruozitate.
frumusețe
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (frumos + -ețe)
1.
calitatea
a
ceea
ce
este
frumos,
a
ceea
ce
este
estetic
la
percepție.
2.
caracter
a
ceea
ce
este
frumos
din
punct
de
vedere
fizic,
manifestare
tipică
a
frumosului.
3.
calitatea,
starea
a
ceea
ce
este
bun
datorită
valorii
sale
intelectuale
sau
morale
(ex.
~a
sufletului).
4.
calitatea
unei
persoane
care
este
considerată
frumoasă.
5.
fată
drăguță
sau
femeie
frumoasă.
6.
singularitate,
raritate
uimitoare
a
ceva.
7.
(concretizat)
obiect,
faptă,
lucru
frumos.
8.
(la
pl.)
(înv.)
farmec.
9.
(loc
adj.)
de
toată
~a
=
deosebit
de
frumos.
10.
(antonime)
hidoșenie,
sluțenie,
urâciune,
urâțenie.