OK
X
ricercar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. ricercare)
1.
(muz.)
compoziție
instrumentală
polifonică
cu
formă
liberă
în
stil
de
contrapunct,
care
se
cântă
fără
întrerupere;
capriciu,
fantezie.
subiect
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. subiectus, /II/ subiectum, după fr. subjet)
1.
s.
n.
chestiune
de
care
se
ocupă
cineva,
despre
care
se
vorbește.
2.
pricină,
motiv.
3.
totalitatea
evenimentelor
care
constituie
conținutul
epic
sau
dramatic
al
unei
opere
literare,
cinematografice
etc.
4.
(muz.)
prima
expunere
a
unei
teme
în
cadrul
formelor
polifonice
bazate
pe
imitație
(invențiune,
ricercar,
fugă).
5.
partea
principală
a
unei
propoziții,
care
indică
cine
îndeplinește
sau
suferă
acțiunea
verbului.
6.
(log.)
termen
al
judecății
de
predicație,
reprezentând
noțiunea
despre
care
se
afirmă
sau
se
neagă
însușirea
exprimată
de
predicatul
logic.
7.
s.
m.
omul
ca
ființă
activă
și
conștientă.
8.
persoană
supusă
observației,
anchetei,
experimentului.
9.
(fin.)
~
impozabil
=
persoana
fizică
sau
juridică
supusă
unui
anumit
impozit.