Dictionar

velier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. veliero)

1. navă cu vele care exploatează principalmente acțiunea vântului pentru propulsie.
 

motovelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. motoveliero)

1. navă cu propulsie mixtă, mecanică și cu vele; velier dotat cu motor.
 

barc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. barque, it. barco)

1. velier cu trei arbori și velatură pătrată, în afară de artimon, care poartă vele aurice.
 

barchetină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. barchetinna)

1. velier cu trei, patru sau cinci arbori și vele aurice, în afară de arborele trinchet, cu vele pătrate.
 

bompres

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. bompresso)

1. catarg înclinat la prora unor veliere.
 

bordee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bordée)

1. ansamblul tunurilor de pe o navă.
2. salvă executată cu toate tunurile de același calibru ale unei nave dintr-un bord.
3. porțiune de drum parcurs de o navă între două întoarceri succesive.
4. distanță parcursă de un velier între două volte succesive.
 

brața

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. brasser)

1. a orienta vergile unui velier cu ajutorul brațului (1), încât vârful să aibă maximă eficacitate asupra velelor.
 

bric 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. brick)

1. velier cu două catarge și bompres, folosit în trecut ca navă de luptă, iar astăzi ca navă-școală.