fondator, -oare
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. fondateur)
Etimologie: (fr. fondateur)
1. (cel) care fondează ceva.
2. I. care a participat la creație, la întemeierea a ceva; care constituie baza a ceva.
3. (despre o societate, un club etc.) membru ~ = unul dintre membrii care au contribuit la constituirea acesteia.
4. II. cel care a luat inițiativa de a crea, de a organiza (ceva); cel care a întemeiat, a pus bazele a ceva; întemeietor; ctitor.