Dictionar

molibdat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. molybdate)

1. sare a acidului molibdenic.
 

molibden

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. molybdène)

1. metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oțelurilor speciale și a altor aliaje.
 

molibdenic

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. molybdique)

1. acid ~ = acid care conține molibden.
 

molibdenit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. molybdénite)

1. sulfură naturală de molibden.
 

molibdit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ Molybdit)

1. mineral format din oxizi de fier și molibden.
 

molieresc, -ească

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. moliéresque)

1. care are legătură cu Molière, cu geniul său, cu opera sa.
2. în maniera lui Molière.
 

abietinee

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. abiétinées)

1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
 

acarofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acarophobie)

1. teamă patologică de molii, de căpușe.
 

anită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anite)

1. (med.) inflamație a anusului sau a regiunii anale.
2. (med.) ~ streptococică = infecție bacteriană superficială legată de streptococii beta-hemolitici de grup A, care se manifestă sub forma unui eritem perianal dureros.
 

antihemolitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. antihemolytic)

1. (medicament) care neutralizează acțiunea hemolizinei.
 

armatură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. armatura)

1. (muz.) totalitatea diezilor sau bemolilor puși la cheie spre a indica o tonalitate; armură.
 

axungie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. axungia)

1. produs obținut prin topirea grăsimii de porc, emolient și bază de unguente.