Dictionar

arian, -ă (2)

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. arien)

1. I. referitor la arianism, doctrina lui Arie (250- 336).
2. II. adept al arianismului; susținător al doctrinei lui Arie; (prin ext.) partizan al unei doctrine inspirate de arianismul istoric.
 

batial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bathyal)

1. din zona oceanică, între 2000 și 2500 m adâncime.
 

celestin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. célestin)

1. călugăr aparținând unui ordin catolic fundat în 1251.
 

cumulostratus

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. cumulostratus)

1. (meteo.) formație de nori alcătuită din straturi suprapuse, situate la o altitudine între 500 și 2500 m și cu o grosime de aproximativ 600 m; stratocumulus.
 

decabrist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (rus. декабристы)

1. I. (istorie) care se referă la insurecția din decembrie 1825, din Rusia; decembrist.
2. II. (istorie) membru al conspirației împotriva lui Nicolae I, devenit împărat al Rusiei, din decembrie 1825; decembrist.
 

decembrist 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după rus. dekabrist)

1. nume dat revoluționarilor ruși care s-au ridicat în decembrie 1825 împotriva absolutismului țarist; decabrist.