OK
X
aprovizionare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (aproviziona)
1.
acțiunea
de
a
(se)
aproviziona.
2.
serviciu
într-o
întreprindere
sau
instituție
care
se
ocupă
cu
aprovizionarea
(1).
autoaprovizionare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (autoaproviziona)
1.
acțiunea
de
a
se
autoaproviziona
și
rezultatul
ei;
(rar)
autoaprovizionat.
2.
aprovizionare
prin
mijloace
proprii.
aprovizionare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (aproviziona)
1.
acțiunea
de
a
(se)
aproviziona.
2.
serviciu
într-o
întreprindere
sau
instituție
care
se
ocupă
cu
aprovizionarea
(1).
edil
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. édile, lat. aedilis)
1.
magistrat
roman
care
se
ocupa
cu
îngrijirea
edificiilor,
cu
aprovizionarea,
organizarea
jocurilor
etc.
2.
consilier
comunal
într-un
oraș
mare
cu
probleme
de
edilitate.
escală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. escale)
1.
staționare
temporară
a
unei
(aero)nave
pentru
aprovizionare,
control,
reparație,
pentru
debarcarea
sau
îmbarcarea
călătorilor
etc.;
(p.
ext.)
oprire.
2.
port,
localitate
unde
se
face
această
oprire.
factorie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. faktoriia)
1.
agenție
a
unei
case
comerciale
europene
într-o
țară
străină
(în
colonii).
2.
punct
pentru
cumpărarea
vânatului
de
la
vânători
și
pentru
aprovizionarea
acestora
cu
unelte,
materiale
etc.
în
regiunile
nordice
depărtate.
intendență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. intendance, it. intendenza)
1.
(în
trecut)
serviciu
de
aprovizionare
a
unităților
armatei.
logistician, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. logisticien)
1.
profesionist
în
logistică;
persoană
care
organizează
mijloacele
și
metodele
de
transport,
manipulare
sau
aprovizionare,
necesare
pentru
desfășurarea
unei
activități.
2.
specialist
în
logistică,
logică
simbolică
sau
matematică.