Dictionar

academie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. académie, lat. academia, gr. akademia)

1. înaltă instituție culturală de stat, creată pentru a sluji progresul științei, literaturii, artei și tehnicii.
2. instituție de învățământ superior.
 

alit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allite)

1. rocă sedimentară, roșie, din aluminiu și fier, produsă prin alterarea scoarței terestre.
2. constituent principal al clincherelor de ciment portland artificial.
 

altimetrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. altimétrie)

1. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie.
 

anatexie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anatexie)

1. transformare a rocilor din zonele adânci ale scoarței Pământului în mase compacte de gresie și granit.
 

antiartă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., engl. antiart)

1. artă lipsită de conținut.
2. curent în avangarda artistică a ultimelor decenii cu caracter contestatar față de arta academistă.
3. producție care nu respectă principiile artei (academice); producție antiartistică.
 

antiartistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (anti- + artistic)

1. contrar artei sau a ceea ce este artistic.
2. (despre opere) cu caracter opus celui artistic.
3. lipsit de valoare artistică; neartistic.