Dictionar

banaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. banaliser)

1. tr., refl. a face să devină, a deveni banal.
 

demonetiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. démonétiser)

1. tr. a retrage din circulație monede, mărci și efecte poștale etc.
2. a devaloriza, a deprecia.
3. refl. a se devaloriza.
4. (fig.) a se discredita, a se banaliza.
 

vulgariza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. vulgariser)

1. tr. a răspândi, a difuza în mase (idei, cunoștințe etc.); a populariza.
2. a trata o chestiune în mod simplist, a banaliza.
3. refl. a deveni vulgar (2).
 

brutalizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. brutaliza)

1. acțiunea de a brutaliza, rezultatul acestei acțiuni; maltratare.
2. (psih.) procesul de banalizare a violenței în societate.
 

loc comun

Parte de vorbire:  locuțiune nominală  
Etimologie:

1. idee care apare la mai mulți sau la toți în același fel, banalizându-se prin deasa ei întrebuințare.
2. idee uzată sau reluată la nesfârșit.