Dictionar

cheratoplastie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. kératoplastie)

1. (med.) operație care constă în înlocuirea unui fragment din corneea bolnavă cu un fragment de cornee sănătoasă; grefă a corneei.
 

cornean, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cornéen)

1. (anat.) referitor la cornee, membrana transparentă a globului ocular.
2. (med.) grefă ~ă = cheratoplastie.
3. (med.) lentilă ~ă = lentilă optică corectivă plasată în contact cu corneea; lentilă de contact.
 

nefelion

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. néphélion)

1. (med.) pată superficială care afectează corneea; ușoară opacitate a corneei; albeață.
 

nubeculă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nubécule, lat. nubecula)

1. (med.) pată mică care se formează pe corneea transparentă și care face ca obiectele să fie văzute ca prin nor sau ceață; pată corneană.
 

oftalmometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ophtalmométrie)

1. determinare a indicelui de refracție a diverselor medii ale ochiului și în special a astigmatismului corneean.
 

pterigion

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ptérygion, gr. pterygion)

1. pliu triunghiular al conjunctivei, cu aspect de aripioară, care acoperă corneea.