Dictionar

ducat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. ducato)

1. s. n. ținut, stat condus de un duce sau de o ducesă.
2. s. m. monedă italiană de argint sau de aur, în evul mediu și în alte țări din Europa.
 

arhiducat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. archiduché, it. arciducato)

1. teritoriu aparținând unui arhiduce.
 

autoeducat

Parte de vorbire:  s.n. (rar)  
Etimologie: (autoeduca)

1. educare de către sine însuși; autoeducare, autoeducație.
 

adjunct, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (lat. adiunctus, cf. germ. Adjunkt, fr. adjoint)

1. (persoană) cu funcție imediat subordonată unui conducător de instituție etc.
 
 

agamocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agamocyte)

1. celulă reproducătoare asexuată.
 

agamospor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. agamospore)

1. celulă reproducătoare rezultată pe cale asexuată.
2. spor rezultat pe cale asexuată.
 

aluminiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminium)

1. metal foarte ușor, maleabil și ductil, bun conducător de căldură și electricitate.