inițiator, -oare
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. initiateur)
Etimologie: (fr. initiateur)
1. (cel) care inițiază ceva.
2. s. m. promotor (II).
3. exploziv, sensibil, corp incandescent sau reactiv care dă impulsul declanșării unei explozii.
4. s. n. dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor.