Dictionar

crichet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. cricket)

1. joc sportiv între două echipe a câte 11 jucători (unul portar), fiecare echipă căutând să introducă mingea în poarta adversă (ghișet), lovind-o cu un baston special de lemn.
 

fotbal

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. football)

1. joc sportiv între două echipe de câte 11 jucători, care caută să introducă mingea, jucată doar cu piciorul și capul în poarta adversă.
2. ~ american = sport similar cu rugby-ul, unde jucătorii poartă echipament greu de protecție.
3. ~ în miniatură = joc de fotbal de masă.
4. (var.) futbol.
 

hochei

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. hockey)

1. joc sportiv pe iarbă sau pe gheață, care se dispută între două echipe, jucătorii căutând să introducă în poarta adversă o minge mică din cauciuc presat, respectiv pucul, cu ajutorul unei crose.
 

motobal

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. motoball, cf. fr. moto[cyclette] + engl. ball „minge”)

1. joc de fotbal practicat pe motocicletă între două echipe de cinci motocicliști, care urmăresc să introducă mingea în poarta adversă.
 

pirandellism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. pirandellismo)

1. caracteristică a teatrului lui Luigi Pirandello, a cărui problematică și mod de rezolvare sparg tiparele clasice, introducând inovații moderne și îndrăznețe și experiențe ale tehnicii dramatice.
 

polo

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. polo)

1. joc sportiv cu mingea, practicat într-un bazin, între două echipe de câte 7 jucători, timp de patru reprize a câte 10 minute, urmând să introducă mingea în poarta adversarului.