Dictionar

amnicol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. amnicolus, fr. amnicole)

1. care trăiește, care crește pe malurile râurilor.
 

ansă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anse, lat. ansa)

1. toartă de care se prinde un vas, un coș etc.
2. fir de platină sau de nichelină în formă de laț, care servește la recoltarea sau la însămânțarea microorganismelor.
3. formație anatomică în formă de toartă.
4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.
5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.
 

apuntament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appontement)

1. punte de-a lungul malurilor la acostarea ambarcațiilor.
 

culee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. culée)

1. masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau arcade.
2. fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, pe maluri.
3. canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei.
 

debaclu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. débâcle)

1. rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor.
2. (fig.) prăbușire, dezastru.
 

fiord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fiord)

1. golf maritim îngust și adânc, cu maluri abrupte.