arenaceu, -ee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arénacé)

1. adj. de consistența nisipului.
2. s. n. țestul unor foraminifere fosile, din particule fine de nisip.

desablaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dessablage)

1. (turnătorie) îndepărtarea nisipului care a fost folosit pentru formarea matriței în care a fost turnată o piesă de metal; desablare.

laminor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. laminoir)

1. instalație compusă din cel puțin doi cilindri care se rotesc în sens contrar, cu ajutorul căreia metalele și aliajele sunt transformate în lame, în fire etc.
2. mașină care subțiază și omogenizează fibrele textile.
3. mașină cu care se fărâmițează anumite materiale pentru pregătirea pastei de argilă, a nisipului de concasor etc.

psamit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. psammite)

1. (geologie) material detritic din fragmente mici: nisipuri, gresii etc.
2. (geologie) denumire generică dată nisipului și gresiilor.
3. (geologie) rocă sedimentară clastică cu dimensiunea granulelor de nisip între 0,0625 mm și 2 mm; arenit.
4. (Europa) termen folosit anterior pentru o gresie cu granulație fină, fisionabilă, argiloasă.

psamom

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. psammome)

1. (med.) tumoare benignă sau malignă conținând granule asemănătoare nisipului, la nivelul sistemului nervos.

sloughi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sloughi)

1. ogar arab, bun vânător, energic și iute, cu blana de culoarea nisipului.