Dictionar

atramentare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după germ. Atramentverfaren)

1. tratament termochimic al pieselor de oțel prin încălzire în baie cu soluție de fosfat de fier și de mangan.
 

cementa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. cémenter)

1. a supune unele piese din oțel moale unui tratament termochimic, prin introducerea de carbon, crom, azot, aluminiu etc. în stratul superficial al acestora.
2. a obtura canalul unui dinte cu cement.
3. a fixa cu cement protezele pe dinți.
 

cianizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. cyanisation)

1. tratament termochimic de introducere a unor piese din oțel într-o baie de cianuri topite.
 

cromizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cromiza)

1. tratament termochimic de cementare cu crom.
 

nitrura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. nitrurer)

1. a trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzire într-o atmosferă de amoniac, urmată de o răcire lentă.
 

siliciere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (siliciu)

1. tratament termochimic constând în difuzarea siliciului în stratul superficial al unor piese de oțel sau de fontă pentru a le face mai rezistente la coroziune.