cadență
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (it. cadenza, fr. cadence)
Etimologie: (it. cadenza, fr. cadence)
1. 1.. ritm de desfășurare a unei mișcări.
2. în ~ = cu mișcări uniform repetate.
3. frecvență (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp.
4. succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri.
5. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale.
6. secțiune solistică cu caracter de improvizație dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-și etaleze virtuozitatea.