Dictionar

coloratură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Koloratur, it. coloratura)

1. manieră de interpretare vocală care permite interpretului să-și afirme virtuozitatea tehnică, executând rulade, triluri etc.
2. soprană de ~ = soprană care interpretează în această manieră.
3. bogăție de culori; colorit.
 

decima

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décimer, lat. decimare)

1. (la romani și în evul mediu) a pedepsi o unitate militară executând câte unul din zece soldați, prin tragere la sorți.
2. a ucide, a omorî în număr mare; a extermina, a masacra.
 

dribla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dribbler, engl. dribble)

1. intr. a conduce mingea cu abilitate, executând lovituri scurte cu piciorul (la fotbal), cu mâna (la handbal, baschet), sau cu crosa (la hochei), cu mișcări înșelătoare, pentru a putea evita adversarul.
2. tr. a-și înșela, a-și depăși adversarul.
3. fam. (persoane) a face să ia un neadevăr drept adevăr; a păcăli; a amăgi; a înșela; a minți.
 

fioritură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. fioritura)

1. (muz.) ornament vocal constând dintr-o notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului.
 

madison

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. madison)

1. dans modern lent, la care dansatorii se așază în șiruri paralele, executând simultan figurile și urmărind același sens de deplasare; melodia corespunzătoare.
 

pachebot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. paquebot)

1. navă comercială rapidă, care transportă călători și coletărie, executând curse regulate pe un intinerar fix.