OK
X
-ARHIE (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (grec. arkhos „șef, comandant, conducător”)
1.
„putere,
stăpânire,
conducere”.
-CEN (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. kainos „recent, nou”
1.
„nou,
recent,
actual”.
-CENOZĂ (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. koinosis „care se asociază, care reunește”)
1.
„asociație,
comunitate,
conviețuire”.
-CER (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. keras „corn”)
1.
„corn,
tentacul,
antenă”.
-CLIZĂ (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -clise, cf. gr. kleisis „închidere, împrejmuire”)
1.
„închidere,
ocluziune”.
-COL (1)
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (lat. colo, -ere „a cultiva, a frecventa, a locui, a venera”)
1.
„care
cultivă,
care
crește,
care
locuiește,
care
trăiește,
care
adoră”.
acuarelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aquarelle, it. acquarella)
1.
tehnică
picturală
prin
culori
dizolvate
în
apă.
2.
pictura
executată.
3.
vopsea
(solidă),
folosită
în
acuarelă
(1).
aductor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. adducteur, lat. adductor)
1.
(mușchi)
care
produce
aducție
(1).
agentură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Agentur)
1.
serviciu
de
informare,
de
spionaj
în
slujba
unui
stat
străin,
a
unor
interese
străine.
2.
casă
de
afaceri
condusă
de
un
agent
(1);
afacerile
efectuate;
agenție.
alamă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după it. lama)
1.
aliaj
de
cupru
și
zinc.
2.
(pl.)
obiect
din
acest
aliaj;
instrumente
muzicale
de
suflat
din
alamă
(1).
alarma
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. alarmer)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
înfricoșa;
a
(se)
alerta.
2.
tr.
a
da
alarma,
a
pune
în
stare
de
alarmă
(1).
amalgama
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. amalgamer)
1.
a
face
un
amalgam
(1).
2.
a
extrage,
cu
ajutorul
mercurului,
aurul
și
argintul
din
minereuri.
3.
(fig.)
a
reuni
într-un
tot
elemente
eterogene.