OK
X
alamă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după it. lama)
1.
aliaj
de
cupru
și
zinc.
2.
(pl.)
obiect
din
acest
aliaj;
instrumente
muzicale
de
suflat
din
alamă
(1).
althorn
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Althorn)
1.
(muzică)
instrument
de
suflat
de
alamă,
specie
de
corn,
folosit
mai
ales
în
fanfară;
fligorn
de
forma
trompetei.
axolot
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. axolott)
1.
stadiu
larvar
acvatic
al
unei
specii
de
salamandre.
bariton/bariton
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. baritono, fr. baryton)
1.
s.
m.
cântăreț
cu
voce
de
bariton
(II,1).
2.
s.
n.
voce
bărbătească
cu
timbru
intermediar
între
tenor
și
bas.
3.
instrument
de
suflat,
de
alamă,
cu
timbru
și
ambitus
corespunzător.
bas
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. basso, fr. basse)
1.
s.
m.
cântăreț
cu
voce
de
bas
(II,
1).
2.
s.
n.
vocea
bărbătească
cea
mai
gravă.
3.
instrument
de
suflat
de
alamă
care
produce
sunetele
cele
mai
grave.
bombardon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. bombardone, fr. bombardon)
1.
instrument
muzical
de
suflat,
din
alamă,
cu
timbru
și
registru
foarte
grave.
branhiozaur
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. branchiosaurus)
1.
mic
animal
amfibiu
fosil,
asemănător
cu
salamandra,
care
trăia
în
mlaștini.