Dictionar

 

cortegiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. corteggio, fr. cortège)

1. șir de oameni care însoțesc o ceremonie, o personalitate marcantă; convoi, alai.
2. (fig.) șir, înșirare.
 
 

înșiruire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. înșirui)

1. acțiunea de a (se) înșirui și rezultatul ei; înșirare, șir.
2. (fig.) succedare.
3. enumerare.
4. (înv.) arbore genealogic.
 

prenumărare

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (vb. prenumăra)

1. faptul de a (se) prenumăra; înșirare, enumerare.
2. abonare la o publicație periodică.
3. (var.) (înv.) prenumerare.