Dictionar

abraziune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abrasion, lat. abrasio)

1. proces de eroziune a țărmului de către valurile mării sau ale lacurilor.
2. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv.
 

ambosaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. embossage)

1. legare la țărm a unei nave; poziția unei nave ambosate; ambosare.
 

avandună

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avant-dune)

1. dună litorală paralelă cu țărmul, pe partea dinspre mare a acestuia.
 

banchiză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banquise)

1. câmp de gheață în regiunile polare de-a lungul țărmurilor mării; pack.
2. picior de susținere la baza unui puț de mină în curs de spălare pentru a susține zidăria de deasupra până face priză.
 

bora

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it., fr. bora)

1. inv. vânt de iarnă violent, uscat și rece, pe țărmul Dalmației.
 

brizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. brisant)

1. adj. (despre explozive) care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând faze sub presiune.
2. s. m. val care se rostogolește și se sparge în apropierea țărmului.
3. stâncă submarină de care se izbesc valurile.