Dictionar

Rezultate principale (Eroziune):

Eroziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. érosion, lat. erosio)

1. roadere a solului, a rocilor sub acțiunea diferiților agenți externi.

2. (p. ext.) roadere, tocire, uzură.

3. uzură a conductelor sau a aparatelor metalice datorită frecării fluidelor de pereții acestora.

4. ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor.

5. (fig.) degradare progresivă, uzură lentă.


Rezultate secundare (Eroziune):

Ablativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. care poate suferi ablaţiuni (transformarea progresivă a unui material prin descompunere, fuziune, vaporizare, sublimare, eroziune).


Abluţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)

1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.

2. purificare religioasă.

3. (fam.) îmbăiere prin duş.

4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.


Abraziune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abrasion, lat. abrasio)

1. proces de eroziune a țărmului de către valurile mării sau ale lacurilor.

2. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv.


Areolar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aréolaire)

1. referitor la areolă.

2. (geol.) eroziune = eroziune care acţionează lateral.

3. viteză = cantitate ce caracterizează la un moment dat aria descrisă de raza vectoare care defineşte poziţia unui mobil faţă de un punct fix.


Butonieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. boutonière)

1. deschizătură, tivită pe margine, la haine sau lenjerie, în care se încheie un nasture; mică tăietură la reverul unei haine bărbăteşti.

2. depresiune excavată prin eroziune în zona centrală a unui dom, mărginită de cueste situate faţă în faţă.

3. mică incizie în piele care permite accesul în plan subiacent.


Carst

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. karst, germ. Karst)

1. eroziune a calcarelor şi a ghipsurilor de către apă, însoţită de formarea de pâlnii, peşteri sau râuri subterane.