Dictionar

 
 
 

dionisii

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. dionysies)

1. (în Grecia antică) serbări în cinstea zeului Dionysos, care aveau loc toamna și primăvara; serbări dionisiace.
 

efor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. éphore, gr. ephoros)

1. (în Spania antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleși, care aveau largi puteri de control.
2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2).