neoplatonism
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. néo-platonisme)
Etimologie: (fr. néo-platonisme)
1. doctrină filozofică care, reunind într-o viziune originală idealismul platonician cu idei pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental, proclamă ideea creării lumii prin „emanația” din divinitate și pe aceea a cunoașterii prin extaz mistic.