OK
X
acusmatic
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acousmatique)
1.
(fil.)
nume
dat
discipolilor
lui
Pitagora.
freudism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. freudisme)
1.
ansamblul
teoriilor
și
al
practicilor
psihanalitice
ale
lui
Sigmund
Freud
și
ale
discipolilor
lui,
în
special
mecanismul
de
refulare
psihologică,
centralitatea
dorinței
sexuale
în
dezvoltarea
personalității
și
eficacitatea
„curei
de
vorbire”
sau
a
tehnicii
psihanalitice;
psihanaliză.
hegelian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. hégélien)
1.
I.
referitor
la
hegelianism,
filosofia
lui
Hegel
și
a
discipolilor
săi.
2.
care
decurge
din
gândirea
lui
Hegel.
3.
care
aparține
filozofiei
lui
Hegel.
4.
II.
adept
al
hegelianismului
(al
filozofiei
lui
Hegel).
5.
cel
care
aderă
la
gândirea
lui
Hegel.
neoplatonician, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. néo-platonicien)
1.
I.
referitor
la
neoplatonism
(doctrina
discipolilor
lui
Platon,
din
secolele
III-VI,
care
amestecau
platonismul
cu
teologia).
2.
II.
adept
al
neoplatonismului;
neoplatonic.
zwinglianism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. zwinglianisme)
1.
doctrină
teocratică
a
lui
Zwingli
și
a
discipolilor
săi
care
consideră
Biblia
ca
autoritate
supremă,
opunând-o
dogmelor
și
formelor
de
cult
catolice.