Dictionar

cervicectomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cervicectomie)

1. (med.) intervenție chirurgicală care presupune îndepărtarea colului uterin (poate fi necesară în cazul nașterilor care nu permit trecerea capului și dacă colul uterin este retractat).
 

compromițător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (compromite + -ător)

1. care (poate) compromite pe cineva.
2. care pune sau poate pune pe cineva într-o situație delicată.
 

extractiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extractif)

1. care (poate) extrage; referitor la extracție.
2. industrie ~ă = ramură a industriei care se ocupă cu extragerea materiilor prime din pământ fără a le prelucra.
 

ganglioneurom

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ganglioneurome)

1. (med.) tumoare benignă care se dezvoltă din celulele ganglionare ale sistemului nervos simpatic (poate apărea oriunde în corp, dar este observată cel mai frecvent în gât, abdomen sau pelvis); ganglioblastom.
 

impenetrant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impénétrante)

1. care nu (poate) pătrunde.
 

perceptiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. perceptif)

1. referitor la facultatea de a percepe; care (poate) percepe.