formal, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. formel, lat. formalis, engl. formal)
Etimologie: (fr. formel, lat. formalis, engl. formal)
1. adj. referitor la formă, care ține de aparență.
2. (despre logică) care studiază formele logice ca independente de conținutul lor concret determinat.
3. (despre concepte) care nu are referință externă.
4. formulat în termeni preciși, categorici.
5. făcut din formalism, de formă; superficial.
6. (jur.; despre acte) care, pentru a fi valabil, necesită anumite forme.
7. ceremonios, solemn.
8. (inform.) gramatică ~ă = vocabularul și regulile necesare descrierii limbajelor; limbaj ~ = limbaj generat de o gramatică formală.
9. (adv.) în aparență.