OK
X
demotiva
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. démotiver)
1.
a
face
(pe
cineva)
să
piardă
orice
motivație,
orice
dorință
sau
motiv
pentru
a
continua
o
muncă,
o
acțiune
etc.
absenteism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1.
absență
frecventă
și
nemotivată
dintr-un
loc
de
muncă.
2.
mod
de
exploatare
a
pământului
printr-un
intermediar.
3.
neparticiparea
la
alegeri
sau
la
ședințe
politice.
4.
~
parlamentar
=
practică
folosită
de
deputații
opoziției
constând
în
neparticiparea
la
sesiunile
parlamentului,
pentru
întârzierea
sau
blocarea
adoptării
unor
legi.
afectivitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. affectivité)
1.
ansamblu
al
proceselor
afective.
2.
comportare
emotivă;
sensibilitate
sufletească.
anxios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. anxieux)
1.
(cel)
care
suferă
de
anxietate,
care
simte
anxietate.
2.
(persoană)
care
își
face
griji
(sau
temeri)
nemotivate;
(om)
neliniștit,
îngrijorat.
astenofobie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. asthenophobia)
1.
teamă
excesivă
și
nemotivată
de
oboseală;
frică
morbidă
de
oboseală.
dextrafobie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (dextr/o/- + -fobie)
1.
teamă
patologică,
nemotivată,
față
de
orice
obiect
amplasat
în
dreapta
bolnavului.
emotivitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. émotivité)
1.
însușirea
de
a
fi
emotiv;
gradul
de
reactivitate
a
cuiva
la
factorii
emotivi.
2.
reacție
emotivă
exagerată.