OK
X
anxios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. anxieux)
1.
(cel)
care
suferă
de
anxietate,
care
simte
anxietate.
2.
(persoană)
care
își
face
griji
(sau
temeri)
nemotivate;
(om)
neliniștit,
îngrijorat.
serios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., adv.
Etimologie: (fr. sérieux, lat. seriosus)
1.
grav,
lipsit
de
superficialitate,
de
frivolitate;
așezat,
ponderat.
2.
căruia
nu-i
place
să
glumească;
sever,
rigid.
3.
(și
adv.)
privit
cu
seriozitate;
pozitiv,
real.
4.
îngrijorător,
grav.
5.
important,
de
seamă.
6.
a
lua
(pe
cineva
sau
ceva)
în
~
=
a
acorda
toată
atenția
(unei
persoane
sau
unui
lucru).
îngrijorare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. îngrijora)
1.
starea
omului
îngrijorat;
grijă;
temere,
neliniște,
îngrijare.
2.
(var.)
îngrijurare.
tulburel, -ea
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (tulbure + -el)
1.
diminutiv
al
lui
tulbure.
2.
I.
(cam)
tulbure;
care
nu
s-a
limpezit
încă.
3.
(și
adverbial)
îngrijorat,
neliniștit.
4.
II.
vin
nou
care
nu
s-a
limpezit
încă.
5.
(var.)
(înv.)
turburel.
alarmat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (alarma)
1.
cuprins
de
neliniște,
de
spaimă,
de
panică;
care
a
devenit
neliniștit,
îngrijorat;
alertat.
2.
chemat
la
arme.
3.
strâns
pe
locul
de
adunare
cu
echipamentul
și
muniția
de
război.
neliniștitor, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (ne- + liniștitor)
1.
care
provoacă
o
stare
de
agitație;
(înv.)
neodihnitor.
2.
care
neliniștește,
îngrijorează;
îngrijorător.