OK
X
ornamental, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. ornemental)
1.
care
servește
ca
ornament;
decorativ.
agavă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agave)
1.
plantă
ornamentală,
originară
din
Mexic,
din
ale
cărei
frunze
se
extrag
fibre
textile.
antefix
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antéfixe)
1.
motiv
ornamental
la
marginea
inferioară
a
acoperișului
de
olane
al
unui
edificiu.
apareiaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. appareillage)
1.
mod
de
dispunere
a
pietrelor,
cărămizilor
unei
zidării
aparente.
2.
desen
ornamental
care
imită
elementele
unei
astfel
de
zidării.
arabesc
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arabesque)
1.
s.
n.
ornament
inspirat
din
arta
arabă.
2.
motiv
decorativ
ornamental
din
diverse
combinații
de
figuri
(linii,
frunze,
flori)
împletite
simetric.
3.
mod
de
exprimare
prin
exces
de
ornamente;
procedeu
stilistic
care
realizează
acest
mod.
4.
figură
în
baletul
clasic,
la
patinaj
sau
la
gimnastică,
cu
piciorul
și
brațul
liber
spre
orizontală.
5.
ornament
muzical.
6.
s.
f.
piesă
muzicală
cu
o
linie
melodică
bogat
ornamentată.
aragonit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aragonite)
1.
carbonat
de
calciu
natural,
cristalizat,
pentru
obiecte
ornamentale
și
decorative.
arboricultură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. arboriculture)
1.
ramură
a
agriculturii
care
se
ocupă
cu
creșterea
arborilor,
arbuștilor
ornamentali
și
a
pomilor
fructiferi.