OK
X
afloriment
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. affleurement)
1.
unde
rocile,
mineralele
unui
zăcământ
din
subsol
apar
la
suprafață,
datorită
eroziunii.
deschidere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. deschide)
1.
acțiunea
de
a
(se)
deschide
și
rezultatul
ei.
2.
(la
șah)
mutare
sau
serie
de
mutări
cu
care
începe
o
partidă.
3.
(sport)
pasare
a
mingii
de
către
un
jucător
unui
coechipier,
pentru
a
întreprinde
o
acțiune
ofensivă.
4.
distanța,
depărtarea
dintre
fălcile
unei
menghine,
ale
unui
clește
etc.
5.
distanța
orizontală
dintre
marginile
spațiului
unui
gol.
6.
spațiu
liber
într-un
zid,
într-un
perete
etc.,
pentru
iluminare
și
aerisire
sau
pentru
circulație.
7.
locul
unde
apare
sau
unde
se
formează
o
deschizătură,
o
gaură,
o
intrare.
8.
loc
unde
apar
la
suprafață
rocile
de
adâncime
în
urma
eroziunii
scoarței
pământului.
9.
(lingv.)
lărgimea
canalului
fonator
în
timpul
articulării
unui
sunet.
10.
(pop.)
deșchidere.
11.
în
~
=
în
primul
meci
dintr-o
competiție.
12.
~
geologică
=
loc
unde
apar,
la
suprafața
pământului,
rocile
sau
mineralele;
afloriment.