deschidere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. deschide)

1. acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei.
2. (la șah) mutare sau serie de mutări cu care începe o partidă.
3. (sport) pasare a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă.
4. distanța, depărtarea dintre fălcile unei menghine, ale unui clește etc.
5. distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol.
6. spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație.
7. locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare.
8. loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii scoarței pământului.
9. (lingv.) lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet.
10. (pop.) deșchidere.
11. în ~ = în primul meci dintr-o competiție.
12. ~ geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment.

întredeschide

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. entrouvrir)

1. a deschide puțin o ușă, o fereastră, (p. ext.) ochii, gura etc.

redeschide

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (re1- + deschide)

1. tr., refl. a (se) deschide din nou.
2. refl. (fig.) a-și relua activitatea.

aborda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. aborder)

1. intr. (despre nave) a se ciocni.
2. a se opri lângă o navă bord la bord.
3. a acosta.
4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.
5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuție.

acefalostomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: ( engl. acephalostomia)

1. (med.) lipsa congenitală a capului și a orificiului bucal (având doar o deschidere asemănătoare gurii).

acredita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accréditer)

1. a da autoritatea necesară unui reprezentant diplomatic pe lângă un guvern străin; a împuternici.
2. a face demn de crezare.
3. (fin.) a deschide, a pune la dispoziția cuiva un acreditiv.

acțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. action, lat. actio)

1. desfășurare a unei activități; faptă.
2. operație militară (ofensivă sau defensivă).
3. ceea ce arată un verb.
4. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică.
5. efect, influență.
6. proces.
7. cerere prin care se deschide un proces.
8. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care dă deținătorului dividende.

africat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. affriqué)

1. (consoană) care se pronunță prin închiderea și deschiderea treptată a organului fonator, urmate de o constricție a acestuia.

alveolotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéolotomie)

1. deschidere chirurgicală a alveolelor dentare.