eleganță
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. élégance, lat. elegantia)
Etimologie: (fr. élégance, lat. elegantia)
1. distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor.
2. distincție în limbaj, în stil.