Dictionar

actiniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinium)

1. element chimic radioactiv din minereurile de uraniu.
 

protactiniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. protactinium, germ. Protaktinium)

1. element radioactiv, metal din grupa actinidelor, izotop al uraniului.
 

actinide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. actinides, germ. Aktiniden)

1. grupă de elemente radioactive cu proprietăți analoage actiniului.
 

actinon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinon)

1. izotop al radonului, prin dezintegrarea actiniului.
 

emanație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. émanation, lat. emanatio)

1. faptul de a emana; emitere, degajare.
2. ceea ce se degajă, exalație.
3. (p. ext.; ir.) rezultat al unor evenimente politice.
4. ~ vulcanică = emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; produs al acestei activități.
5. gaz radioactiv care rezultă din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului.