Dictionar

boscorodi

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (cf. ucr. božkorodity)

1. tr., intr. a vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese; a bolborosi.
2. (în superstiții) a descânta, a vrăji.
3. tr. a mustra, a cicăli.
 

rodiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rhodium)

1. metal dur, maleabil și ductil, din familia platinei, la elaborarea unor aliaje.
 

acondroplazie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. achondroplasie)

1. (med.) anomalie congenitală a scheletului, prin oprirea creșterii oaselor membrelor; acondrodistrofie.
 

aerodinam

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aerodinamic)

1. tren automotor cu formă aerodinamică.
 

aerodinamic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aérodynamique)

1. adj. referitor la aerodinamică.
2. (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul.
3. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos.
 

aerodinamician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aérodynamicien)

1. specialist în aerodinamică.
2. (aeronautică) inginer care proiectează, dezvoltă și îmbunătățește profilurile vehiculelor propulsate în spațiul aerian.
 

aeroelasticitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéroélasticité)

1. ramură a fizicii care studiază corpurile solide elastice sub acțiunea forțelor aerodinamice.
 

aerofrână

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. aérofrein)

1. (tehnologie) dispozitiv de frânare care utilizează rezistența pe care aerul o opune înaintării; frână aerodinamică.