legist
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. légiste)
Etimologie: (fr. légiste)
1. s. m. cel care cunoaște și studiază legile; jurist.
2. adj. medic ~ = medic specialist în medicina legală.
3. s. m. pl. adepți ai unei școli filozofice chineze din sec. IV-III a. Chr. care preconiza, în opoziție cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe bază de legi și nu de tradiții.
4. grupare a unei școli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalității laice împotriva pretențiilor de hegemonie ale papalității.