OK
X
aport 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apporte)
1.
(pentru
a
îndemna
un
câine
să
aducă
vânatul
doborât)
adu!
caută!
aport 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apport)
1.
contribuție
a
unei
persoane
sau
colectivități
la
o
întreprindere,
la
o
acțiune
comună.
2.
bunuri
(i)mobile,
bani,
valori
pe
care
un
asociat
le
aduce
într-o
unitate
economică.
3.
capital
cu
care
un
acționar
contribuie
la
o
societate
pe
acțiuni.
aporta
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apporter)
1.
(despre
câini)
a
aduce
vânatul
împușcat
sau
un
obiect
aruncat.
aportaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. apportage)
1.
acțiunea
de
a
aporta,
de
a
transporta
ceva
undeva;
aportare.
aportor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. apporteur)
1.
câine
de
vânătoare
care
aduce
vânatul.
biraport
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. birapport)
1.
(mat.;
pentru
un
fascicul
de
patru
drepte)
raport
anarmonic
al
celor
patru
puncte
în
care
o
secantă
intersectează
dreptele
din
fascicul.
abatere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (abate)
1.
acțiunea
de
a
(se)
abate
și
rezultatul
ei.
2.
îndepărtare,
deviație
de
la
direcția
inițială
sau
normală.
3.
(fig.)
îndepărtare
de
la
o
normă,
de
la
o
linie
de
conduită,
de
gândire
etc.
4.
(jur.)
încălcare
a
unei
dispoziții
cu
caracter
administrativ
sau
disciplinar.
5.
(tehn.)
diferența
dintre
valoarea
efectivă
sau
valoarea-limită
admisă
a
unei
mărimi
și
valoarea
ei
nominală.
6.
(tehn.)
diferența
dintre
dimensiunea
reală
și
cea
proiectată
a
unei
piese.
7.
(mar.)
operația
de
întoarcere
intenționată
a
prorei
unei
nave
într-o
anumită
direcție.
8.
(econ.)
~
fiscală
=
parte
procentuală
din
venit,
care
este
scutită
de
impozit.
9.
(econ.)
~
monetară
=
factor
de
natură
inflaționistă
care
se
caracterizează
prin
creșterea
mai
rapidă
a
masei
monetare
în
raport
cu
masa
bunurilor
și
serviciilor,
manifestată
prin
majorări
ale
prețurilor
și
scăderea
puterii
de
cumpărare
a
unei
monezi.
10.
(compus)
~-standard
=
indicator
de
măsurare
a
dispersiei
valorilor
unei
variabile
aleatorii.
11.
(gram.)
excepție.
12.
(înv.;
loc.
subst.)
~
de
la
vorbă
=
digresiune.
13.
(loc.
subst.)
~
de
la
regulă
=
excepție.
14.
culcare
pe
pământ;
doborâre.
15.
(fig.)
deprimare.
absolut, -ă
Parte de vorbire:
adj., adv., s.
Etimologie: (lat. absolutus, fr. absolu)
1.
adj.
care
nu
comportă
nici
o
restricție,
necondiționat.
2.
total,
complet,
desăvârșit.
3.
adevăr
~
=
adevăr
care
reprezintă
cunoașterea
completă
a
realității;
(fiz.)
mișcare
~ă
=
deplasarea
unui
corp
față
de
un
sistem
de
referință
fix;
zero
~
=
temperatura
cea
mai
joasă
posibilă
(-273ºC).
4.
(mat.;
despre
mărimi)
care
nu
depinde
de
sistemul
la
care
este
raportat.
5.
valoare
~ă
=
valoare
aritmetică
a
unui
număr
algebric,
făcând
abstracție
de
semnul
său;
verb
~
=
verb
tranzitiv
cu
complementul
direct
neexprimat.
6.
s.
n.
principiu
veșnic,
imuabil,
infinit,
la
baza
universului.
7.
ceea
ce
există
în
sine
și
prin
sine.
8.
adv.
cu
desăvârșire,
exact.
acord
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)
1.
comunitate
de
vederi;
consens,
asentiment;
acceptare.
2.
a
cădea
de
~
=
a
se
învoi;
de
comun
~
=
a)
în
perfectă
înțelegere;
b)
în
unanimitate.
3.
înțelegere
privitoare
la
relațiile
de
colaborare
și
de
cooperare
între
state,
partide
politice,
organizații.
4.
formă
de
retribuție
a
muncii
prestate.
5.
~
global
=
formă
de
organizare
și
de
retribuire
a
muncii
prin
care
se
leagă
mărimea
veniturilor
personale
cu
cantitatea,
calitatea
și
importanța
muncii
prestate.
6.
concordanță
în
număr,
gen,
caz,
persoană
între
care
există
raporturi
sintactice.
7.
(fiz.)
egalitate
a
frecvențelor
de
oscilație
a
două
sau
mai
multe
aparate,
sisteme
etc.;
sintonie.
8.
(muz.)
reunire
a
cel
puțin
trei
sunete,
formând
o
armonie;
disciplină
care
studiază
legile
de
bază
ale
suprapunerii
sunetelor
muzicale.
acumulare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (acumula)
1.
acțiunea
de
a
(se)
acumula.
2.
proces
economic
complex
constând
în
formarea
și
utilizarea
unei
părți
din
venitul
societății
pentru
asigurarea
reproducției
lărgite.
3.
~
a
capitalului
=
transformarea
plusvalorii
în
capital;
fond
de
~
=
parte
a
unui
venit
pentru
acumulare;
rata
~ării
=
raportul
dintre
fondul
de
acumulare
și
venitul
pe
baza
căruia
se
formează.
4.
(geol.)
proces
de
depunere
a
materialului
transportat
de
agenții
geomorfologici.
adimensional, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. adimensionnel)
1.
califică
un
raport
sau
o
formulă
fără
dimensiuni.
2.
(fiz.)
care
nu
poate
fi
dimensionat,
măsurat.
adultomorfism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (adult + -morfism)
1.
interpretare
a
comportamentului
copiilor
prin
raportare
la
comportamentul
adulților.