OK
X
contagia
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (it. contagiare)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
molipsi,
a
(se)
contamina.
contagios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. contagieux, lat. contagiosus)
1.
adj.
(despre
boli)
molipsitor;
contaminant.
2.
infecțios.
3.
s.
m.
f.,
adj.
(suferind)
de
o
boală
molipsitoare.
contamina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. contaminer, lat. contaminare)
1.
tr.,
refl.
a
transmite
agenți
patogeni;
a
(se)
infecta;
a
(se)
molipsi.
2.
tr.
a
polua
prin
radioactivitate,
microorganisme
etc.
3.
(fig.)
a
influența,
a
înrâuri.
4.
refl.
(despre
două
limbi)
a
se
încrucișa.
5.
(despre
două
cuvinte)
a
se
influența
reciproc
(schimbându-și
forma).
6.
(despre
elemente
folclorice)
a
se
întrepătrunde.
impesta
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (it. impestare, fr. empester)
1.
a
molipsi
de
ciumă,
de
o
boală
contagioasă.
2.
a
răspândi
un
miros
urât;
a
împuți,
a
infesta
cu
un
miros
fetid.
3.
(fig.)
a
perverti,
a
corupe
mințile
și
inimile
cu
doctrine
rele.
4.
(var.)
a
impesti.
infecțios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. infectieux)
1.
provocat
de
o
infecție;
contagios,
molipsitor.
contaminat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (contamina)
1.
care
a
suferit
acțiunea
de
contaminare;
molipsit.
2.
infectat
cu
un
agent
patogen
sau
o
boală
contagioasă.
3.
care
este
atins
de
substanțe
radioactive.
4.
(fig.)
influențat
de
o
idee,
o
atitudine
etc.
5.
(antonime)
necontaminat,
sănătos,
steril.