agita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. /s’/agiter, lat. agitare)

1. tr. a clătina, a flutura.
2. a ațâța, a instiga la revoltă.
3. a produce vâlvă în public.
4. refl. (fam.) a se frământa.
5. a se zbuciuma, a fi neliniștit.

bombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bombe)

1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) știre, fapt care produce senzație.

bobonică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bubonique)

1. ~ ciumă (sau pestă) ~ă = ciumă (pestă) manifestată prin abcese.

datura

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. datura)

1. gen de plante din familia solanacee, foarte toxice, care cresc pe trunchiul copacilor; ciumăfaie.

impesta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (it. impestare, fr. empester)

1. a molipsi de ciumă, de o boală contagioasă.
2. a răspândi un miros urât; a împuți, a infesta cu un miros fetid.
3. (fig.) a perverti, a corupe mințile și inimile cu doctrine rele.
4. (var.) a impesti.

pestă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. peste)

1. boală gravă, infecțioasă și epidemică, prin febră, hemoragii și tumori care apar la subsuori și la gât; ciumă.
2. boală contagioasă la rumegătoare, porci și păsări de curte, produsă de virusuri specifice.