pilon
Parte de vorbire: s.m.
Etimologie: (fr. pylône)
Etimologie: (fr. pylône)
1. stâlp puternic de susținere a unei construcții sau a unei părți a acesteia, a unui arc de pod etc.
2. construcție masivă de o parte și de alta a intrării unui templu sau monument.
3. element ornamental în formă de stâlp prismatic la intrarea într-un parc, într-o expoziție etc.
4. stâlp care susține o linie electrică aeriană, o antenă electromagnetică etc.