Dictionar

fotografic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. photographique)

1. referitor la fotografie; pentru fotografie.
2. aparat ~ (sau cameră) ~ă = dispozitiv optic bazat pe principiul unei camere obscure, pentru a fotografia; hârtie ~ă = hârtie acoperită pe o față cu un strat fotosensibil, pe care se obțin copiile fotografice.
 

adaptor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adapteur)

1. mic dispozitiv pentru adaptarea unui aparat electric.
2. dispozitiv al unui aparat fotografic destinat modificării distanței focale a obiectivului.
 

anastigmat

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. anastigmate)

1. I. califică un sistem optic care nu prezintă defectul de astigmatism; anastigmatic.
2. II. obiectiv fotografic anastigmatic.
 

apertură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aperture, lat. apertura)

1. deschizătură, orificiu.
2. grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii unui fonem.
3. caracteristică a aparatelor microscopice, fotografice etc. dată de unghiul sub care se vede diametrul primei lentile din punctul de intersecție al axei obiectivului cu planul acestuia.
 

apocromatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apochromatique)

1. (despre un obiectiv fotografic) a cărui aberație cromatică a fost corectată pentru trei culori (roșu, galben și violet).
 

atomal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Atomal, n. com.)

1. revelator fotografic pentru granulație foarte fină.
 

autodeclanșator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto1- + declanşator)

1. mecanism destinat punerii în mișcare automat a obturatorului aparatului fotografic.