Dictionar

agoaie

Parte de vorbire:  s.f. (rar; înv.)  
Etimologie: (agă + -oaie)

1. (ironic) nevastă a unei persoane care avea titlul de agă.
 
 

armăroaie

Parte de vorbire:  s.f. (Transilv.)  
Etimologie: (armar + -oaie)

1. lădiță sau dulap, făcut după mărimea firidei în care se așează, pentru păstrarea laptelui, a vinarsului etc.
 

armășoaie

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (armaș + -oaie)

1. soția armașului (om de arme care îndeplinește rolul de soldat, în timp de război, și paznic înarmat, în timp de pace).
 
 

bărbătoaie

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (bărbat + -oaie)

1. (depr.) femeie cu apucături sau trăsături bărbătești.
 

andromedide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. andromédides)

1. ploaie periodică de meteoriți, în noiembrie, din direcția constelației Andromeda.
 
 

aspersiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. aspersive, fr. aspersif)

1. referitor la aspersiune.
2. sistem ~ = sistem de irigare prin aspersiune care proiectează în aer un jet de apă atomizată, care apoi cade pe pământ de parcă ar fi ploaie.
 

aversă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. averse)

1. ploaie abundență, bruscă și de scurtă durată.
 

balon (2)

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (balon/zaid/)

1. pardesiu de ploaie confecționat din balonzaid.