OK
X
picături
Parte de vorbire:
vb. (Transilvania)
Etimologie: (picătură)
1.
(intr.)
(despre
lichide)
a
picura.
2.
(tr.)
(subiectul
este
reprezentat
de
picături
dintr-un
lichid
etc.)
a
păta.
3.
(var.)
a
picutori.
picăturică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (picătură + -ică)
1.
(pop.)
diminutiv
al
lui
picătură;
picătură
mică.
2.
(înv.)
pată
roșie
de
vărsat.
aspersa
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (aspersor, cf. fr. asperger)
1.
a
proiecta,
a
pulveriza
un
lichid
sub
formă
de
picături
fine;
(fig.)
a
împroșca.
aspersiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aspersion, lat. aspersio)
1.
stropire
cu
apă
a
corpului.
2.
metodă
de
udare
cu
apă
a
unei
culturi,
aruncată
sub
formă
de
picături
imitând
ploaia.
aspersor
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. aspersoir)
1.
dispozitiv
de
irigare
prin
aspersiune,
cu
ajutorul
căruia
se
împrăștie
apa
sub
formă
de
picături;
etalier,
dispersor.
atomiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. atomiser)
1.
a
transforma
un
lichid
în
picături
foarte
fine
prin
pulverizare.
2.
(fig.)
a
fărâmița;
a
distruge.
atomizator
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (it. atomizzatore)
1.
tip
special
de
pulverizator
folosit
pentru
a
dispersa
un
lichid
sub
formă
de
picături
foarte
mici;
atomizor.
boricat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. boriqué)
1.
(chimie)
care
este
preparat
cu
acid
boric;
care
conține
acid
boric.
2.
(med.)
apă
~ă
=
apă
care
conține
3%
acid
boric,
folosită
ca
antiseptic
ușor
care
se
aplică
pe
piele,
ca
picături
pentru
ochi
și
ca
unguent
pentru
transpirația
excesivă.