Dictionar

-FRAZĂ

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. phrasis „vorbire, fel de a vorbi”)

1. „vorbire, exprimare, explicare”.
 

abraza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. abraser)

1. a prelucra prin așchiere, cu un abraziv.
2. a freca cu un abraziv.
 

antifrază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antiphrase)

1. figură retorică prin care o locuțiune, o frază se întrebuințează cu un înțeles contrar.
 

braza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. braser)

1. (tehnol.) a reuni două bucăți de metal prin brazură; a efectua o brazură.
 

carbohidrază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carbohydrase)

1. enzimă care degradează hidrații de carbon.
 

colinesterază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholinestérase)

1. enzimă care distruge acetilcolina prin hidroliză.
 

ACTIN(O)-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. actin/o/-, cf. gr. aktis, -inos „rază”)

1. „rază, radiație”.
 

aluzie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allusion, lat. allusio)

1. cuvânt, frază prin care se face o referire la o persoană, la o situație etc., fără a se exprima direct.
2. figură de stil constând în a exprima un lucru cu intenția de a face să se înțeleagă altceva.
 

amfibolie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amphibolie)

1. construcție sintactică defectuoasă, datorită căreia o propoziție sau o frază are un sens echivoc; contradicție într-un concept; ambiguitate.
 

amfibologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphibologie, lat. amphibologia)

1. construcție defectuoasă care face ca o frază să aibă un sens dublu, echivoc.
 

anacolut

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anacoluthe)

1. greșeală de gramatică constând în întreruperea construcției sintactice, în frază, cauzată de neconcordanța dintre planul logic și cel gramatical al enunțului.
 

anagramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anagramme)

1. schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau unei fraze pentru a se obține un alt cuvânt sau o altă frază.
2. cuvântul obținut.
3. problemă enigmistică în care prin schimbarea ordinii se obțin cuvinte, propoziții, fraze cu alt înțeles.