Dictionar

hidroliza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. hydrolyser)

1. a supune unui proces de hidroliză; a descompune o substanță prin hidroliză.
 

hidroliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hydrolyse)

1. descompunere a unor compuși prin acțiunea apei.
2. reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator.
 

citohidroliză

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT cytohidrolysis
2. FR cytohydrolyse
3. EN cytohydrolyse
4. DE Zellhydrolyse
5. RU цитоrидролиз
6. HU citohidrolízis, sejtnekrózis
 

hidrolizabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. hydrolysable)

1. (chimie) care poate fi hidrolizat, descompus de apă.
 

adipoliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adipolyse)

1. proces de dizolvare a grăsimilor prin hidroliză.
2. funcție prin care un țesut restituie sângelui grăsimile.
 

alanină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alanine)

1. aminoacid produs prin hidroliza proteinelor naturale.
 

amilază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amylase)

1. (biochimie) enzimă care provoacă hidroliza amidonului și a glucidelor; diastază.
2. ~ salivară = enzimă găsită în salivă care descompune amidonul în maltoză și dextrină; ptialină.
3. ~ pancreatică = enzimă digestivă secretată de glandele pancreatice, activă în sucul pancreatic, cu funcția principală de a ajuta la digerarea carbohidraților din alimentele ingerate.
 

amilodextrină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylodextrine)

1. polizaharid obținut prin hidroliza parțială a amidonului.
 

amiloliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylolyse)

1. hidrolizare a amidonului sub acțiunea amilazelor.
 

aminopeptidază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aminopeptidase)

1. enzimă cu acțiune de hidroliză.