serozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sérosité)

1. lichid secretat de membranele seroase.
2. lichid seros sau purulent care se formează în unele afecțiuni.

hidropizie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hydropisie)

1. (med.) epanșament de serozitate sau acumulare de lichid în țesuturile și cavitățile seroase ale organismului; (pop.) dropică.
2. (var.) (înv.) idropizie.

infiltrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. infiltration)

1. infiltrare.
2. cantitatea de apă provenită din precipitațiile atmosferice, care pătrund în sol.
3. injectare lentă cu novocaină a unui țesut.
4. pătrundere a unui lichid (sânge, serozitate) într-un țesut sau organ.
5. (text.) lipirea pe stofă a unor fire sau scame de altă culoare.

otoree

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. otorrhée)

1. scurgere de puroi sau de serozitate din ureche.

scarificație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. scarification, lat. scarificatio)

1. acțiunea de a scarifica și rezultatul ei; scarificare.
2. (med.) incizie superficială făcută în piele cu un instrument (bisturiu, lanțetă, scarificator, vaccinostil) pentru a produce un flux de sânge sau serozitate, pentru a efectua o vaccinare, o reacție cutanată sau pentru a introduce în epidermă anumite medicamente.
3. (etnologie) incizie efectuată pe piele pentru a obține cicatrici, constituind o marcă tribală, un rit de inițiere sau care răspund doar unor scopuri estetice.
4. (agricultură) defrișarea și afânarea cu ajutorul unui scarificator.
5. (arboricultură) incizie efectuată pe scoarța unui pom fructifer (sau pe o ramură de viță de vie) pentru a împiedica curgerea sevei în apropierea fructelor.
6. (var.) scarificațiune.

seros, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. séreux)

1. de natura serului, a serozității.
2. (despre țesuturi) care conține, secretă o serozitate.
3. membrană ~oasă (și s. f.) = membrană care căptușește unele organe, constituită din două foi subțiri între care se găsește o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase.

HIDRO- (1)

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. hydor, hydatos „apă”)

1. „apă, lichid, fluid, ser, serozitate, apos, acvatic”.