Dictionar

bemol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bémol, it. bemolle)

1. s. m. accident muzical care coboară cu un semiton nota pe care o precedă.
2. adj. (despre note) coborât cu un semiton.
 

cimol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Zymol)

1. produs rezultat din leșia obținută după separarea celulozei de molid.
 

comsomol

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (rus. Komsomol)

1. organizație revoluționară a tineretului în fosta U.R.S.S.
 

formol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. formol)

1. soluție apoasă de formaldehidă, folosită ca dezinfectant, germicid și antiseptic; formalină.
 

kilomol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (kilo- + mol)

1. cantitate de substanță a cărei masă, exprimată în kilograme, este, numeric, egală cu masa moleculară.
 

milimol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. millimole)

1. a mia parte dintr-un mol1.
 

aberometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aberromètre, cf. lat. aberrare „a se îndepărta” + gr. metron „măsură”)

1. (oftalmologie) instrument pentru măsurarea aberației vizuale.
 
 

acantofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthophyle)

1. (despre plante) cu frunzele terminate cu țepi.
2. (entomol.) care caută plante spinoase.
 

acarofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acarophobie)

1. teamă patologică de molii, de căpușe.
 

accelerină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accélérine)

1. pseudoglobulină termolabilă care intervine în coagularea sângelui.
 

acetabulifere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétabulifères)

1. pl. moluște cefalopode cu cupule sau ventuze prehensile.